8 martie o trecut cu destulă nebăgare de ori în seamă.Vorba lu Gheorghe, pentru noi ăştia girlless 8 martie e doar zi inofensiv de neimportantă pe care o bem. Nici de bere nu pot zice c-am avut parte. O fost trist de-a binelea. 3 peturi amărâte, culese aleatoriu de la trecătorii 501-ului şi băute anemic printre veşnice gunoaie şi glume obligatoriu amuzante. Nu pot să zic că m-o apucat sentimentăraia nici când am ajuns în contact cu umblătoarea societate. Se cunoştea de-altfel că-i 8 martie: oameni şi femei plimbându-se cu mâinile încâlcite între ele, oameni care îşi aşteptau îngrijoraţi femeia la colţuri de stradă mondene, femei care alergau îngrijorate spre colţuri de stradă mondene, babe care îşi lichidau stocul de uscăciuni înflorate, şi alţi oameni îngrijoraţi care profitau de lichidările de stoc. Noi mergeam să căutăm robinete, n-aveam nici o treabă cu ce se întâmpla în jur. Ori am fi vrut să avem. Nu mai luasem robinete din vară, de când făcusem combinaţia cu Hrib şi nu pot zice că acum aveam un dor deosebit de dureros faţă de chestiile alea, dar 8 martie părea un moment destul de prielnic de a lua. De dragul neîmplinirii noastre spirituale, farmaciile erau închise, farmacistele grăbindu-se îngrujorate să ajungă la colţuri de stradă boeme...Aşadar ne-am supărat iar eu mi-am luat un pet de bere şi m-am dus acasă şi am plâns toată noaptea că n-am ţigări.
...A doua zi zicea lumea că-i ziua bărbatului, că atuncea is 40 de mucenici şi se beau 40 de pahare, şi simbolistica e simpatică ea aşa. Adică de ziua femeii, e o abundenţă roz de ghiocei şi multe alte floricele foarte frumoase, e plin de dragoste şi renaştere spirituală şi all that crap. De ziua bărbatului se bea! Simplu şi practic, fără prea multe formalităţi şi complicaţiuni birocratice. Şi recunosc că mahmureala de azi dimineaţă mi-o povestit că într-adevăr aseară-am băut. Iar eu mahmur întreb mahmureala: Ok, am băut, asta-i clar, asta fac în fiecare seară, dar aseară cu ce-o fost mai special? Măi n-o fost ceva anume, aţi băut, aţi cântat, aţi băut jucat poker ori aţi comentat la jocul altora, nah, ce vrei să-ţi spun mai mult? A, nah, e bine atunci!
O fost câţiva oşteni conservatori din armata noastră de beţivi care au respectat tradiţia şi au băut 40 de şoturi, dar nah, şoturi de bere, vorba aia, rachiul îi scump...
...Prea cinstita gazdă care şi-a riscat la pierzanie mândrul bârlog chemând o gaşcă haotică de derbedei însetaţi, trăia destul de burghez acolo pe Dorobanţilor. Apartamentul era mai mult decât mare, şi avea multe gadgeturi care îţi trezeau pofta curiozităţii. Se găseau chitări, bâte de baseball, gantere, statui din Micronezia şi multe alte jucării pentru copii. Eu am adormit la un moment dat, dar sun sigur că restul au simţit multe miracole.
...Concluzia este tot legată de faptul că viaţa mea e o cocină tristă, nesătulă de evenimente monotone, deprimante şi seci. O agonie leneşă, şi o eternă aşteptare de şuturi în cur ori de alcool. Aş vrea multe chestii să fie altfel colorate. Aş vrea la un moment să fiu eu în locul oamenilor grăbiţi pe care-i primesc cu atâta delectare. Să aştept o tipă la un clţ monden de stradă şi un tâmpit să mă vadă şi să scrie pe blogul lui necitit despre mine, iar eu să nu aflu niciodată cin e el şi ce scrie el. Lamentabil într-adevăr...
...Şi aşa va rămâne...schimbarea e încă vag percepută.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu