Și încerc, și mă chinui și mă strufoc să fiu om, și student silitor și cuminte și din alea, dar existența îmi propune mereu altceva. Lunea se joacă cu mine, cu umor de clasa 3a.
Și mă scol eu bătrânește la ceva minute după ce mi-o sunat alarma. Chiar m-am mirat că am reușit să ating realitatea cu ochii la ora 8,55 luni dimineață. Primul impuls, ăla de lene universală, despotică chiar, pe care-l exprimi mereu prin ”îmi bag pula în școală” și-l continui prin a cădea înapoicu capul pe pernă, mi l-am învins. Așadar, împungând balaurul, m-am pus în două labe, mi-am tras izmenele nespălate(dar totuși destul de spălate pentru a ieși în lume) și am ieșit repejor din cămin nu cumva să întârzie băietu la școală. Afară - frig enervant de dimineață, care te împinge înapoi în căldura patului, și puțină lume. M-am mirat totuși, știind că oricât de dimineață ar fi studenți adormiți tot mai vezi prin Hașdeu. Acum nu era aproape nimeni. Un nene ce-și hrănea copii din strâns frunze publice, strângea frunze publice, mai colea unul venea de la gară ca melcul cu casa în spinare. Cobor pe Clinicilor, si deja mai multă aglomerație. Grăbiți, împiedicați, bătrâni, prea bătrâni etc. Așa deci tătu era roz, mirosea a plăcintă de mere și tăt era plin peste tot de curbee simple ori duble(double rainbow all the waaay!) până când am ajuns pe memo. De pe Memo deja lucrurile începeau să nu mai pută a plăcintă cu mere. Multe chioșcuri, buticuri, restaurante ori crâșme nu erau încă deschise ori de-abia se deschideau. Ceva nu puțea bine în Danemarca de vreme ce se simțea până în Cluj. Deci care era prostia. Se plimbase ora, încet și galant ca o domnișoară respectabilă, puțin înainte. Deci nu era 9,20, ci 8,20, nu mă sculasem la 8,55, ci la 7,55. Instinctual totuși mi-am continuat drumul spre M. Viteazul(trebuia să ajung la sediul Poliției pentru un field trip cu grupa de securitate) dar ajuns deja în față la Mec m-am oprit, m-am uitat în jur, am cugetat, am analizat, și mi-am băgat ce aveam de băgat la ora aia și-am plecat înapoi la cămin.
...Și ca să vezi că nu-s eu prost, ci ziua de luni e rea, acum o săptămână tot așa, mă duc la școală, încrezător și plin de vise, ajung la Casa studenților și mă întâlnesc cu-n coleg: Cică nu se face de la 12, că s-o mutat de la 10. Și peste o săptămână la 10 trebuie să mergem la Poliție să observăm cu fac ăia cazuri, vii? Și eu bineînțeles: Da, normal că vin, foarte tare ideea că ne bagă deja în pâine.....”
Cu două luni inainte îmi reveneam cu greu după Fight Club-ul cu Neacsu, deci mi-am imobilizat toată ziua.
Cu trei luni înainte m-am molipsit de la lenea lui Teiu și n-am mai mers la școală.
Acum patru luni țin minte că am mers de la 8. Prima dată în viața mea când am aflat că ora asta poate fi petrecută și la școală. Oricum după aia am mers și m-am culcat...
Oricum cred că nu-i lunea de vină cred că-s eu prost de fapt. Dar asta încă e doar o mică bănuială.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu